Zilele acestea am încercat să-mi spăl mașina.
Nu s-a putut.
Am încercat să intru în supermarket, nu s-a putut.
Am incercat la McDonald’s. #baddecision
Totusi, foamea m-a acaparat. Am revenit la supermarket și am inceput aventura. Una cu final imprevizibil.
Cumpărăm cele mai proaste produse. Nu ne interesează calitatea, mult să fie. Cumpărăm după cum ne influentează publicitatea si nu după necesitate. Noul mediu al existenţei noastre se numeşte „societatea de consum”.
Suntem consumatori in căutarea fericirii efemere, din care gustăm puțin până apare altceva. De fapt, suntem cei consumati.
Consumăm energie, timp si sentimente.
Fericirea, prietenia, frumusetea, sărbătoarea, ne sunt redefinite zilnic. Toate elementele vietii personale, sunt sub „sechestrul” valorii economice si al consumului.
De pasiuni nu mai avem timp iar copiii ni-i cresc altii.
Noi suntem la muncă, ca să facem bani, pentru a cumpăra sare dedurizantă, pentru masina de spălat vase, pe care am cumpărat-o cu credit, pentru care platim ratele impreună cu cele pentru frigider, in care ingrămădim produsele inovative, cumpărate de la supermarket pentru că așa am văzut la smarttv-ul luat, evident, in rate, că acum lumea se spală pe dinti cu periuta electrică, și a apărut și o altă tigaie si e bine să mănânci pomelo.
Ce căcat e ăla pomelo? Si unde a dispărut gutuia?
Trebuia sa iti multumesc pentru aceasta lectura buna!! Cu siguranta mi-a placut fiecare pic din ea. Te-am marcat ca sa te uiti la lucruri noi pe care le postezi…